Parlamentul Romāniei
 

Lege nr. 304 (rep 1) din 28 Iunie 2004
Publicat īn Monitorul Oficial, Partea I nr. 827 din 13 Septembrie 2005
Intrare īn vigoare: 16 Septembrie 2005
privind organizarea judiciară

   Organizarea judiciară se instituie avānd ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute, īn principal, īn următoarele documente: Carta internaţională a drepturilor omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectării Constituţiei şi a legilor ţării.
   Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de bază asigurarea respectării drepturilor la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti īn mod imparţial şi independent de orice influenţe extranee.
 
   TITLUL I
 Dispoziţii generale
 

   CAPITOLUL I
 Principiile organizării judiciare
 
   Art. 1.- (1)Puterea judecătorească se exercită de Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
   (2)Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
   (3)Ministerul Public īşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi īn parchete, īn condiţiile legii.
   Art. 2.- (1)Justiţia se īnfăptuieşte īn numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
   (2)Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:
   a)Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
   b)curţi de apel;
   c)tribunale;
   d)tribunale specializate;
   e)instanţe militare;
   f)judecătorii.
   Art. 3.- Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.
   Art. 4.- (1)Īn activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
   (2)Parchetele funcţionează pe lāngă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, īn condiţiile legii.
   Art. 5.- Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.
 

   CAPITOLUL II
 Accesul la justiţie
 
   Art. 6.- (1)Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime īn exercitarea dreptului său la un proces echitabil.
   (2)Accesul la justiţie nu poate fi īngrădit.
   Art. 7.- (1)Toate persoanele sunt egale īn faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.
   (2)Justiţia se realizează īn mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.
   Art. 8.- Asistenţa judiciară internaţională se solicită sau se acordă īn condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care Romānia este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.
   Art. 9.- Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţă de judecată pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecători şi procurori īmpotriva hotărārilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date īn materie disciplinară.
 
 
   CAPITOLUL III
 Dispoziţii generale privind procedura judiciară
 
   Art. 10.- Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor īntr-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii.
   Art. 11.- Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor īn care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.
   Art. 12.- Şedinţele de judecată sunt publice, īn afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărārilor se face īn şedinţă publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
   Art. 13.- (1)Şedinţele de judecată se īnregistrează prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemnează prin stenografiere. Īnregistrările sau stenogramele se transcriu de īndată.
   (2)Grefierul sau specialistul īn stenografie consemnează toate afirmaţiile, īntrebările şi susţinerile celor prezenţi, inclusiv ale preşedintelui completului de judecată.
   (3)La cerere, părţile pot primi o copie a transcrierii īnregistrărilor, stenogramelor sau notelor grefierului.
   Art. 14.- (1)Procedura judiciară se desfăşoară īn limba romānă.
   (2)Cetăţenii romāni aparţinānd minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime īn limba maternă, īn faţa instanţelor de judecată, īn condiţiile prezentei legi.
   (3)Īn cazul īn care una sau mai multe părţi solicită să se exprime īn limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, īn mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.
   (4)Īn situaţia īn care toate părţile solicită sau sunt de acord să se exprime īn limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii.
   (5)Cererile şi actele procedurale se īntocmesc numai īn limba romānă.
   (6)Dezbaterile purtate de părţi īn limba maternă se īnregistrează, consemnāndu-se īn limba romānă. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolvă de instanţa de judecată pānă la īncheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnāndu-se īn īncheierea de şedinţă.
   (7)Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele īntocmite, pentru conformitate, atunci cānd acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut īn baza traducerii sale.
   Art. 15.- Dreptul la apărare este garantat. Īn tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
   Art. 16.- Hotărārile judecătoreşti trebuie respectate şi aduse la īndeplinire īn condiţiile legii.
   Art. 17.- Hotărārile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai īn căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.
 
   TITLUL II
 Instanţele judecătoreşti
 

   CAPITOLUL I
 Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie
 
   SECŢIUNEA 1
 organizarea Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
 
   Art. 18.- (1)Īn Romānia funcţionează o singură instanţă supremă, denumită Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul īn capitala ţării.
   (2)Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
   (3)Preşedintele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.
   (4)Cheltuielile necesare funcţionării se finanţează din bugetul de stat.
   Art. 19.- (1)Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, un vicepreşedinte, 4 preşedinţi de secţii şi judecători.
   (2)Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată īn 4 secţii - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială, Secţia de contencios administrativ şi fiscal -, Completul de 9 judecători şi Secţiile Unite, fiecare avānd competenţă proprie.
   Art. 20.- (1)Īn cadrul Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
   (2)Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde īn structură Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.
 
 
   SECŢIUNEA a 2-a
 Competenţa Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
 
   Art. 21.- Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile īmpotriva hotărārilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărāri, īn cazurile prevăzute de lege.
   Art. 22.- Secţia penală a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă:
   a)īn primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege īn competenţa de primă instanţă a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
   b)recursurile, īn condiţiile prevăzute de lege.
   Art. 23.- (1)Secţiile Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, īn raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:
   a)cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute īn codurile de procedură;
   b)conflictele de competenţă, īn cazurile prevăzute de lege;
   c)orice alte cereri prevăzute de lege.
   (2)Secţiile Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie soluţionează şi recursurile declarate īmpotriva hotărārilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o altă cale, iar cursul judecăţii a fost īntrerupt īn faţa curţilor de apel.
   Art. 24.- (1)Completul de 9 judecători soluţionează recursurile şi cererile īn cauzele judecate īn primă instanţă de Secţia penală a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   (2)Completul de 9 judecători judecă şi alte cauze date īn competenţa sa prin lege, precum şi ca instanţă disciplinară.
   Art. 25.- Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie īn Secţii Unite pentru:
   a)judecarea recursurilor īn interesul legii;
   b)soluţionarea, īn condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
   c)sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor īnainte de promulgare.
   Art. 26.- Dacă o secţie a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudenţe, īntrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judecă cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost īntreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continuă.
   Art. 27.- (1)La sfārşitul fiecărui an, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, īn Secţii Unite, stabileşte cazurile īn care este necesară īmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei.
   (2)Preşedintele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate īncuviinţa ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă şi unitară a legii, făcānd cunoscută jurisprudenţa Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifică propuneri de īmbunătăţire a legislaţiei.

 
   SECŢIUNEA a 3-a
 Conducerea Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

 
   Art. 28.- (1)Conducerea Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.
   (2)Preşedintele reprezintă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie īn relaţiile interne şi internaţionale.
   (3)Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani īn adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie Colegiul de conducere al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cānd se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
   Art. 29.- (1)Colegiul de conducere al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
   a)aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
   b)analizează candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovării īn funcţia de judecător la Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
   c)propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi īncetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;
   d)organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, īn condiţiile legii;
   e)propune proiectul de buget al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
   f)exercită alte atribuţii prevăzute īn Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   (2)Colegiul de conducere al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar īn lipsa acestuia, de către vicepreşedinte.
   (3)Colegiul de conducere al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se īntruneşte trimestrial sau ori de cāte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.
   (4)Hotărārile Colegiului de conducere al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
   Art. 30.- Adunarea generală a judecătorilor Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se īntruneşte pentru:
   a)aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii;
   b)aprobarea bugetului Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;
   c)alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, īn condiţiile legii.

 
  SECŢIUNEA a 4-a
 Completele de judecată
 
   Art. 31.- (1)Completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.
   (2)Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau vicepreşedintele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   Art. 32.- (1)Completul de 9 judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Īn lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preşedinte de secţie sau de un judecător desemnat īn acest scop de preşedintele ori vicepreşedintele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   (2)Completul de 9 judecători se constituie, de regulă, din judecători specializaţi, īn funcţie de natura cauzei.
   Art. 33.- (1)Preşedintele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezidează Secţiile Unite, Completul de 9 judecători, iar īn cadrul secţiilor orice complet, cānd participă la judecată.
   (2)Īn lipsa preşedintelui, şedinţele la care acesta trebuie să ia parte sunt prezidate de vicepreşedintele instanţei sau de un preşedinte de secţie.
   (3)Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.
   Art. 34.- Īn cazul īn care Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă īn Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor īn funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
 

   CAPITOLUL II
 Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile

 
   SECŢIUNEA 1
 Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor
specializate şi a judecătoriilor

 
   Art. 35.- (1)Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, īn circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.
   (2)Īn cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, īn raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.
   Art. 36.- (1)Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regulă, sediul īn municipiul reşedinţă de judeţ.
   (2)Īn circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.
   (3)Īn cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, īn raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.
   Art. 37.- (1)Īn domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot īnfiinţa tribunale specializate.
   (2)Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul īn municipiul reşedinţă de judeţ.
   (3)Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului īn domeniile īn care se īnfiinţează.
   Art. 38.- (1)Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate īn judeţe şi īn sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.
   (2)Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărāre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
   Art. 39.- (1)Īn raport cu natura şi numărul cauzelor, īn cadrul judecătoriilor se pot īnfiinţa secţii sau complete specializate.
   (2)Īn cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.
   Art. 40.- (1)Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judecă atāt infracţiunile săvārşite de minori, cāt şi infracţiunile săvārşite asupra minorilor.
   (2)Cānd īn aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibilă disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.
   (3)Dispoziţiile Codului de procedură penală se aplică īn mod corespunzător.
   Art. 41.- (1)Secţiile şi completele specializate ale curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se īnfiinţează, la propunerea colegiilor de conducere ale fiecărei instanţe, prin hotărāre a Consiliului Superior al Magistraturii.
   (2)Componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, īn raport cu volumul de activitate, ţināndu-se seama de specializarea judecătorului.
   (3)Īn mod excepţional, īn situaţia īn care īn cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.
   Art. 42.- Īn raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot īnfiinţa sedii secundare cu activitate permanentă īn alte localităţi din judeţ sau īn municipiul Bucureşti.
 
   SECŢIUNEA a 2-a
 Conducerea instanţelor judecătoreşti

 
   Art.43.- (1)Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale īn scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.
   (2)Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercită, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.
   (3)Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercită şi atribuţii de administrare a instanţei.
   Art. 44.- Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite.
   Art. 45.- (1)Īn funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.
   (2)La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.
   Art. 46.- (1)Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.
   (2)Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.
   Art. 47.- Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează să īndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decāt cele privind activitatea de judecată.
   Art. 48.- Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de cāte un preşedinte de secţie.
   Art. 49.- (1)Īn cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi īndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 41.
   (2)Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenţă:
   a)la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani īn adunarea generală a judecătorilor;
   b)la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani īn adunarea generală a judecătorilor.
   (3)Hotărārile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
   (4)La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
   (5)La curţile de apel şi tribunale, cānd colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
   (6)Īn funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.
   (7)Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale īn cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.
   Art. 50.- 1)La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de cāte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.
   (2)Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:
   a)adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel;
   b)adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului;
   c)adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;
   d)adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei.
   (3)Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.
   (4)Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei.
   Art. 51.- Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuţii:
   a)dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;
   b)aleg, īn condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
   c)dezbat probleme de drept;
   d)analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
   e)formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
   f)aleg şi revocă membrii colegiilor de conducere;
   g)iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, īn condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004   *) privind Consiliul Superior al Magistraturii;
   h)īndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
   ___________
   *)Legea nr. 317/2004 este republicată la pag. 22-32.

 
   SECŢIUNEA a 3-a
 Completele de judecată

 
   Art. 52.- (1)Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la īnceputul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face īn mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.
   (2)Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.
   Art. 53.- (1)Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face īn mod aleatoriu, īn sistem informatizat.
   (2)Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decāt īn condiţiile prevăzute de lege.
   Art. 54.- (1)Cauzele date, potrivit legii, īn competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă īn complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.
   (2)Apelurile se judecă īn complet format din 2 judecători, iar recursurile, īn complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor īn care legea prevede altfel.
   (3)Īn cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărārii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou īn complet de divergenţă, īn condiţiile legii.
   (4)Completul de divergenţă se constituie prin includerea, īn completul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenţă.
   Art. 55.- (1)Completul pentu soluţionarea īn primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari.
   (2)Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărārile pronunţate. Opinia acestora se consemnează īn hotărāre, iar opinia separată se motivează.
   (3)Īn cazul īn care judecătorii care intră īn compunerea completului de judecată nu ajung la un acord asupra hotărārii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou īn complet de divergenţă, prevederile art. 54 alin. (3) şi (4) fiind aplicabile.

 

   CAPITOLUL III
 Instanţele militare

 
   Art. 56.- (1)Instanţele militare sunt:
   a)tribunalele militare;
   b)Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti;
   c)Curtea Militară de Apel Bucureşti.
   (2)Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute īn anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
   (3)Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
   Art. 57.- (1)Instanţele militare judecă la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare īn alt loc.
   (2)Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari romāni, membri ai unei forţe multinaţionale, īn condiţiile īn care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia romānă.
   Art. 58.- (1)La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
   (2)Cānd inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecată, precum şi procurorul care participă la judecarea cauzei trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.
   (3)Cānd gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul īnvinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este īnregistrată cauza.
   Art. 59.- (1)Īn municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare.
   (2)Tribunalele militare judecă procesele şi cererile date prin lege īn competenţa lor.
   (3)Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică īn mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecători.
   Art. 60.- (1)Īn municipiul Bucureşti funcţionează Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.
   (2)Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică īn mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.
   (3)Preşedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti este ordonator terţiar de credite.
   Art. 61.- (1)Curtea Militară de Apel funcţionează īn municipiul Bucureşti, ca instanţă unică, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică īn mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.
   (2)Preşedintele Curţii Militare de Apel Bucureşti este ordonator secundar de credite.

 
   TITLUL III
 Ministerul Public
 

   CAPITOLUL I
 Atribuţiile Ministerului Public

 
   Art. 62.- (1)Ministerul Public īşi exercită atribuţiile īn temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (2)Procurorii īşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, īn condiţiile legii.
   (3)Procurorii īşi exercită funcţiile īn conformitate cu legea, respectă şi protejează demnitatea umană şi apără drepturile persoanei.
   (4)Parchetele sunt independente īn relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.
   Art. 63.- Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:
   a)efectuează urmărirea penală īn cazurile şi īn condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
   b)conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
   c)sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
   d)exercită acţiunea civilă, īn cazurile prevăzute de lege;
   e)participă, īn condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
   f)exercită căile de atac īmpotriva hotărārilor judecătoreşti, īn condiţiile prevăzute de lege;
   g)apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, īn condiţiile legii;
   h)acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
   i)studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri īn vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei īn domeniu;
   j)verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;
   k)exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.
   Art. 64.- (1)Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date īn scris şi īn conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
   (2)Īn soluţiile dispuse, procurorul este independent, īn condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, īn cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, īn orice formă, īn efectuarea urmăririi penale sau īn adoptarea soluţiei.
   (3)Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, cānd sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmării este supusă controlului instanţei competente să judece cauza īn fond, la cererea procurorului care a adoptat soluţia.
   (4)Lucrările repartizate pot fi trecute altui procuror numai īn cazul suspendării sau al īncetării calităţii acestuia, potrivit legii, ori, īn absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care īmpiedică rechemarea sa. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, īn cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, măsura dispusă de procurorul ierarhic superior.
   Art. 65.- (1)Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.
   (2)Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.
   (3)Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie sau de procurorul general al parchetului de pe lāngă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.
   Art. 66.- 1)Organele de poliţie judiciară īşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, īn mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la īndeplinire dispoziţiile acestuia.
   (2)Serviciile şi organele specializate īn culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de īndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute īn legătură cu săvārşirea infracţiunilor.
   (3)Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) atrage răspunderea juridică potrivit legii.
   Art. 67.- (1)Procurorul participă la şedinţele de judecată, īn condiţiile legii, şi are rol activ īn aflarea adevărului.
   (2)Procurorul este liber să prezinte īn instanţă concluziile pe care le consideră īntemeiate, potrivit legii, ţinānd seama de probele administrate īn cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea īn orice formă a concluziilor.
   (3)Īn procesele penale, la şedinţa de judecată, poate participa procurorul care a efectuat urmărirea penală sau alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.
   Art. 68.- Procurorul exercită, īn condiţiile legii, căile de atac īmpotriva hotărārilor judecătoreşti pe care le consideră netemeinice şi nelegale.
   Art. 69.- (1)Ministrul justiţiei, cānd consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, ori de ministrul justiţiei.
   (2)Controlul constă īn verificarea eficienţei manageriale, a modului īn care procurorii īşi īndeplinesc atribuţiile de serviciu şi īn care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate īn lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror īn cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
   (3)Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea īndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

 

   CAPITOLUL II
 Organizarea Ministerului Public

 
   SECŢIUNEA 1
 Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 
   Art. 70.- (1)Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, īndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.
   (2)Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.
   (3)Īn activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri.
   (4)Procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.
   Art. 71.- Procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public īn relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţară sau din străinătate.
   Art. 72.- Procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.
   Art. 73.- (1)Procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie participă la şedinţele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie īn Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, cānd consideră necesar.
   (2)Īn cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a participa, īn locul său, la şedinţele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute la alin. (1).
   Art. 74.- Procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la şedinţele Curţii Constituţionale, īn cazurile prevăzute de lege.
   Art. 75.- (1)Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie are īn structură secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. Īn cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.
   (2)Īn cadrul Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură specializată īn combaterea criminalităţii organizate şi terorismului.
   (3)Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se īncadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, īn limita posturilor prevăzute īn statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
   (4)Pentru a fi numiţi īn cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani īn funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi īn urma interviului organizat de comisia constituită īn acest scop.
   (5)La interviu poate participa orice procuror care īndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).
   (6)Interviul constă īn verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice.
   (7)La evaluarea candidaţilor, vor fi avute īn vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
   (8)Comisia prevăzută la alin. (4) este numită prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi este formată din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Din comisie pot face parte şi specialişti īn psihologie, resurse umane şi alte domenii.
   (9)Procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
   (10)Procurorii numiţi īn cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, īn cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau īn cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.
   (11)La data īncetării activităţii īn cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
   (12)Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.
   (13)Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată  *) , se aplică īn mod corespunzător.
   ___________
   *)Legea nr. 303/2004 a fost republicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.

 
   Art. 76.- Īn exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.
   Art. 77.- (1)Īn cadrul Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
   (2)Colegiul de conducere al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi īn adunarea generală a procurorilor.
   (3)Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică īn mod corespunzător.
   Art. 78.- (1)Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de cāte ori este necesar.
   (2)Dispoziţiile art. 51 se aplică īn mod corespunzător.
   Art. 79.- Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care īl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai tārziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
 
   SECŢIUNEA a 2-a
 Parchetul Naţional Anticorupţie

 
   Art. 80.- (1)Parchetul Naţional Anticorupţie este specializat īn combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, īşi exercită atribuţiile pe īntreg teritoriul Romāniei şi funcţionează pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (2)Parchetul Naţional Anticorupţie se organizează ca structură autonomă īn cadrul Ministerului Public şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (3)Parchetul Naţional Anticorupţie are personalitate juridică şi sediul īn municipiul Bucureşti.
   Art. 81.- (1)Parchetul Naţional Anticorupţie īşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.
   (2)Parchetul Naţional Anticorupţie este independent īn raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lāngă acestea, precum şi īn relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitāndu-şi atribuţiile numai īn temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.
   Art. 82.- (1)Parchetul Naţional Anticorupţie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (2)Īn activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (3)Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ordonator principal de credite.
   (4)Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat.
   Art. 83.- (1)Īn cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.
   (2)Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie este constituit din procurorul general, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi īn adunarea generală a procurorilor.
   (3)Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică īn mod corespunzător.
   Art. 84.- (1)Adunarea generală a procurorilor Parchetului Naţional Anticorupţie se convoacă de către procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de cāte ori este necesar.
   (2)Dispoziţiile art. 51 se aplică īn mod corespunzător.
   Art. 85.- Īn exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie emite ordine cu caracter intern.
   Art. 86.- (1)Īn cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se pot īnfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet.
   (2)Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, de regulă, īn localităţile īn care īşi au sediul parchetele de pe lāngă curţile de apel şi īn raport cu circumscripţiile acestora.
   Art. 87.- (1)Parchetul Naţional Anticorupţie se īncadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, īn limita posturilor prevăzute īn statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
   (2)Pentru a fi numiţi īn cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani īn funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi īn urma unui interviu organizat de comisia constituită īn acest scop.
   (3)La interviu poate participa orice procuror care īndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).
   (4)Interviul constă īn verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice.
   (5)La evaluarea candidaţilor, vor fi avute īn vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
   (6)Comisia prevăzută la alin. (2) este numită prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie şi este formată din 3 procurori de la Parchetul Naţional Anticorupţie. Din comisie pot face parte şi specialişti īn psihologie, resurse umane şi alte domenii.
   (7)Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie.
   (8)Procurorii numiţi īn cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, īn cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau īn cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.
   (9)La data īncetării activităţii īn cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
   (10)Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Parchetului Naţional Anticorupţie sunt stabilite prin lege specială.
   (11)Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică īn mod corespunzător.
   Art. 88.- Parchetul Naţional Anticorupţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care īl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai tārziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Parchetului Naţional Anticorupţie.
 
   SECŢIUNEA a 3-a
 Parchetele de pe lāngă curţile de apel, tribunale, tribunale
pentru minori şi familie şi judecătorii
 
   Art. 89.- (1)Pe lāngă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet.
   (2)Parchetele au sediul īn localităţile īn care īşi au sediul instanţele pe lāngă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.
   (3)Parchetele de pe lāngă curţile de apel şi parchetele de pe lāngă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lāngă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lāngă judecătorii nu au personalitate juridică.
   Art. 90.- (1)Parchetele de pe lāngă curţile de apel şi tribunale au īn structură secţii, īn cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lāngă curţile de apel au īn structură şi cāte o secţie pentru minori şi familie.
   (2)Īn raport cu natura şi numărul cauzelor, īn cadrul parchetelor de pe lāngă judecătorii pot funcţiona secţii maritime şi fluviale.
   (3)Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.
   Art. 91.- Īn localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se īnfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentă, avānd aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lāngă care funcţionează.
   Art. 92.- (1)Parchetele de pe lāngă curţile de apel sunt conduse de procurori generali.
   (2)Parchetele de pe lāngă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
   (3)Procurorii generali ai parchetelor de pe lāngă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lāngă tribunale exercită şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează, precum şi al parchetelor din circumscripţie.
   (4)Prim-procurorii parchetelor de pe lāngă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lāngă judecătorii exercită şi atribuţii de administrare a parchetului.
   Art. 93.- Procurorii generali ai parchetelor de pe lāngă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lāngă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.
   Art. 94.- (1)Īn funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lāngă curţile de apel şi tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lāngă tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
   (2)La Parchetul de pe lāngă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lāngă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.
   Art. 95.- (1)Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lāngă instanţe sunt conduse de procurori şefi.
   (2)Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, īn funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.
   (3)Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinānd cont de specializarea acestora.
   Art. 96.- (1)Īn cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.
   (2)Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lāngă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii au īn componenţă procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor.
   (3)Dispoziţiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplică īn mod corespunzător.
   Art. 97.- Dispoziţiile art. 50 şi 51 se aplică īn mod corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale procurorilor.
 
   SECŢIUNEA a 4-a
 Organizarea parchetelor militare

 
   Art. 98.- (1)Pe lāngă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar. Pe lāngă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lāngă Curtea de Apel Bucureşti, pe lāngă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lāngă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, iar pe lāngă tribunalele militare funcţionează parchetele de pe lāngă tribunalele militare.
   (2)Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute īn anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
   (3)Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
   Art. 99.- (1)Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
   (2)Parchetul Militar de pe lāngă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
   Art. 100.- (1)Parchetele militare exercită prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 63, care se aplică īn mod corespunzător.
   (2)Parchetele militare efectuează urmărirea penală īn cauzele privind fapte penale comise de militari romāni dislocaţi pe teritoriul altor state, īn cadrul unor forţe multinaţionale, īn condiţiile īn care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia romānă. Procurorii militari participă la şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit art. 57.
   (3)Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse īn serviciul lor şi faţă de care exercită atribuţiile prevăzute la art. 63 lit. b).
   (4)Dispoziţiile art. 96 şi 97 se aplică īn mod corespunzător.
   Art. 101.- (1)Cānd inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectuează urmărirea penală trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.
   (2)Cānd gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul īnvinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este īnregistrată cauza.
   Art. 102.- (1)Īn cadrul Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvārşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
   (2)Pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea īn rāndul militarilor, secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie organizează şi desfăşoară activităţi comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.

 
   TITLUL IV
 Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii

 
   Art. 103.- (1)Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată īn coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor īn funcţie, precum şi formarea formatorilor, īn condiţiile legii.
   (2)Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de īnvăţămānt şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale īn vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de īnvăţămānt superior şi recunoaşterea diplomelor.
   (3)Institutul Naţional al Magistraturii are sediul īn municipiul Bucureşti.
   Art. 104.- (1)Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lāngă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi īl prezidează.
   (2)Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, din rāndul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din īnvăţămāntul superior juridic acreditat potrivit legii.
   (3)Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reīnnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.
   Art. 105.- Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.
   Art. 106.- (1)Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, īn condiţiile legii.
   (2)Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator secundar de credite.
   Art. 107.- (1)Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărāre a Guvernului.
   (2)Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
   Art. 108.- (1)Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulă, din rāndul judecătorilor şi procurorilor īn funcţie, care pot fi detaşaţi īn condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, īn cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.
   (2)Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, īn condiţiile legii, şi cadre didactice din īnvăţămāntul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti romāni şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , republicată, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.
   (3)Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la plata cu ora se face īn funcţie de numărul de ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizaţia brută lunară a funcţiei de judecător la Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didactică stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.
   Art. 109.- Prin hotărāre a Guvernului se pot īnfiinţa, īn subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continuă a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.
 
   TITLUL V
 Asistenţii judiciari
 
   Art. 110.- Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime īn funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care īndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
   a)au cetăţenia romānă, domiciliul īn Romānia şi capacitate deplină de exerciţiu;
   b)sunt licenţiate īn drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;
   c)nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
   d)cunosc limba romānă;
   e)sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.
   Art. 111.- (1)Asistenţii judiciari se bucură de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.
   (2)Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi asistenţilor judiciari.
   (3)Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţă medicală gratuită şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistenţilor judiciari.
   (4)Asistenţii judiciari depun jurămāntul īn condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
   (5)Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, īn raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
   Art. 112.- Asistenţii judiciari exercită atribuţiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute īn Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
   Art. 113.- (1)Asistenţilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
   (2)Sancţiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiţiei.
   (3)Īmpotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, īn termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel īn circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat. Hotărārea curţii de apel este definitivă.
   (4)Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, īn raport cu volumul de activitate al instanţei.
   (5)Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.
   Art. 114.- Prin hotărāre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:
   a)condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei;
   b)condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari.
   Art. 115.- Magistraţii consultanţi īn funcţie la data de intrării īn vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept īn funcţiile de asistenţi judiciari şi īşi continuă activitatea īn cadrul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate.
 

 

   TITLUL VI
 Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul
instanţelor şi al parchetelor

 
   Art. 116.- (1)Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au īn structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:
   a)registratura;
   b)grefa;
   c)arhiva;
   d)biroul de informare şi relaţii publice;
   e)biblioteca.
   (2)Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 139 alin. (1) şi art. 140 alin. (1).
   (3)Curţile de apel şi parchetele de pe lāngă aceste curţi, Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie au, de asemenea, īn structură un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza şi īn structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lāngă aceste instanţe.
   (4)Instanţele şi parchetele militare au īn structură şi un compartiment de documente clasificate.
   Art. 117.- (1)Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare īn masă, īn vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, īn condiţiile stabilite de lege.
   (2)Conducătorul biroului, care īndeplineşte şi rolul de purtător de cuvānt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist īn comunicare, numit prin concurs sau examen.
   Art. 118.- (1)Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.
   (2)Repartizarea personalului īn cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.
   (3)La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lāngă acestea, compartimentele īn care īşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Parchetului Naţional Anticorupţie, la judecătorii şi parchetele de pe lāngă acestea, de grefieri-şefi.
   (4)Personalul de specialitate informatică va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei.
   (5)Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie poate proveni şi din rāndul militarilor activi.
   Art. 119.- (1)Grefierii care participă la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnările despre desfăşurarea acestora şi să īndeplinească orice alte īnsărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.
   (2)La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să poarte ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărāre a Guvernului şi se asigură īn mod gratuit.
   (3)La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
   Art. 120.- (1)Īn vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.
   (2)Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (3)Īn cazul Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticorupţie, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.
   (4)Īn vederea creării unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la īndeplinire măsurile prevăzute īn strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aprobă prin hotărāre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
   (5)Dotarea tehnică necesară informatizării instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, precum şi a parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.

 
   TITLUL VII
 Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor

 
   Art. 121.- (1)Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinānd acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii īn aceste sedii se asigură, īn mod gratuit, de către Jandarmeria Romānă, prin structurile sale specializate.
   (2)Numărul personalului Jandarmeriei Romāne necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărāre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului administraţiei şi internelor, precum şi a preşedintelui Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   (3)Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului.
   Art. 122.- (1)Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă īn serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale, īn mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărāre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apărării Naţionale.
   (2)Poliţia militară pusă īn serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonată preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora.
   (3)Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii se asigură, īn mod gratuit, de către Poliţia Militară.
   (4)Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţă sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   Art. 123.- Poliţia Romānă şi Jandarmeria Romānă au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru buna desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora.
   Art. 124.- Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Romāne pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinānd acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol īncheiat īntre Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.
 
   TITLUL VIII
 Gestiunea economico-financiară şi administrativă a
instanţelor şi parchetelor

 

   CAPITOLUL I
 Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ

 
   Art. 125.- (1)Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, curţile de apel, parchetele de pe lāngă curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lāngă tribunale au īn structură cāte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.
   (2)Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului parchetului īn cadrul căruia funcţionează.
   (3)Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lāngă acestea asigură activitatea economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor.
   (4)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi Curţii Militare de Apel Bucureşti şi Parchetului Militar de pe lāngă Curtea Militară de Apel Bucureşti.
   Art. 126.- (1)Poate fi numită īn funcţia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat īn acest scop de către:
   a)Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe;
   b)curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor;
   c)Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lāngă curţi de apel şi tribunale;
   d)Parchetul Naţional Anticorupţie, pentru managerul economic al acestui parchet.
   (2)La concursul prevăzut la alin. (1) se pot īnscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime īn specialitate de minimum 5 ani.
   (3)Numirea īn funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.
   (4)Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este īncadrat de către preşedintele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lāngă curtea de apel, pe bază de concurs sau probă practică.
   (5)Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie.
   Art. 127.- Managerul economic are următoarele atribuţii principale:
   a)conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului īn cadrul căruia funcţionează;
   b)răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia instanţei sau a parchetului īn cadrul căruia funcţionează;
   c)īndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de lege;
   d)organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi īn condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
   e)coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale īn vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii instanţelor şi parchetelor;
   f)ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;
   g)organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate īn patrimoniul acestora;
   h)urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienţă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
   i)organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei şi parchetului din circumscripţia īn cadrul căreia funcţionează şi controlează efectuarea corectă a tuturor operaţiunilor financiar-contabile īn documentele specifice, precum şi īntocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat īn administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991 , republicată;
   j)coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile īn cadrul cărora funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale īn vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor īn sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.
   Art. 128.- Managerii economici, informaticienii şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilă şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, avānd drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
   Art. 129.- Preşedinţii instanţelor şi conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.
   Art. 130.- (1)Instanţele militare care nu au sediul īn municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lāngă acestea au īn structură un compartiment economico-administrativ.
   (2)Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii principale:
   a)īntocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor;
   b)asigură aprovizionarea cu materiale de īntreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;
   c)asigură īntreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de īncălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
   d)asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor īn sediile instanţelor;
   e)īntreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru īnlăturarea consecinţelor unor calamităţi.

 

   CAPITOLUL II
 Bugetele instanţelor şi parchetelor

 
   Art. 131.- (1)Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţată de la bugetul de stat.
   (2)Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei avānd calitatea de ordonator principal de credite.
   (3)Bugetul pentru parchetele de pe lāngă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (4)Bugetele instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale avānd calitatea de ordonator principal de credite.
   Art. 132.- (1)Curţile de apel şi parchetele de pe lāngă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.
   (2)Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (3)Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie īşi elaborează propriile proiecte de buget anual. Īn bugetul Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lāngă celelalte instanţe judecătoreşti.
   (4)Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
   (5)Bugetul Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aprobă de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.
   (6)Proiectele de buget anual se elaborează de Curtea Militară de Apel Bucureşti, respectiv de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea celorlalte instanţe şi parchete militare, se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi se transmit Ministerului Apărării Naţionale.
   (7)Anual, Guvernul Romāniei va include īn bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).
   Art. 133.- (1)Fiecare instanţă şi fiecare parchet se īncadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ.
   (2)Preşedintele Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, īmpreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, īn funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.
   Art. 134.- (1)Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărāre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
   (2)Pentru Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărāre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
   (3)Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi se aprobă, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naţionale.
   Art. 135.- (1)Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.
   (2)Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe lāngă aceasta se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi al ministrului apărării naţionale.
   Art. 136.- Īncepānd cu data de 1 ianuarie 2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor vor fi preluate de Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
 
   TITLUL IX
 Dispoziţii tranzitorii şi finale

 
   Art. 137.- Pe lāngă instanţele judecătoreşti funcţionează, īn condiţiile legii, următoarele structuri:
   a)serviciile de reintegrare socială şi supraveghere;
   b)oficiile registrului comerţului;
   c)alte structuri īnfiinţate prin lege specială.
   Art. 138.- (1)Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activităţii instanţelor şi parchetelor.
   (2)Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticorupţie sediile necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.
   (3)Drepturile materiale şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionării instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.
   Art. 139.- (1)Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc:
   a)organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor;
   b)modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, īn vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii;
   c)atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii de personal;
   d)organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi a adunărilor generale ale judecătorilor;
   e)vacanţa judecătorească;
   f)modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate;
   g)modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ.
   (2)Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Ministerul Justiţei şi se aprobă prin hotărāre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.
   Art. 140.- (1)Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc:
   a)organizarea administrativă a Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului Naţional Anticorupţie, a parchetelor de pe lāngă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;
   b)atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;
   c)organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale procurorilor;
   d)ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
   e)modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
   f)modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.
   (2)Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
   Art. 141.- Referirile la Curtea Supremă de Justiţie cuprinse īn actele normative īn vigoare se consideră a fi făcute la Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   Art. 142.- (1)Datele la care vor īncepe să funcţioneze tribunalele specializate şi localităţile īn care īşi vor desfăşura activitatea se stabilesc, īn mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
   (2)Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplică īncepānd cu 1 iulie 2005.
   (3)Funcţia de manager economic se echivalează cu funcţia de director executiv.
   (4)Pānă la īnceperea funcţionării Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lāngă această instanţă, cauzele de competenţa acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lāngă Tribunalul Bucureşti.
   Art. 143.- (1)Dispoziţiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor īn sistem informatizat se aplică treptat, acţiunea īncheindu-se pānă īn anul 2007.
   (2)Pānă īn anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face īn mod aleatoriu, īn condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
   Art. 144.- (1)Pe data intrării īn vigoare a prezentei legi, se abrogă:
   a)dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 şi 57 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 , republicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;
   b)dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi 4, art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 11 -13 şi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 691-695, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şi art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.
   (2)Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la directorii economici se abrogă de la data de 1 iulie 2005.
   NOTĂ:
   Reproducem mai jos prevederile art. II-IV, VII şi VIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 , care nu sunt īncorporate īn textul republicat al Legii nr. 304/2004 şi care se aplică, īn continuare, ca dispoziţii proprii ale titlului XVI al Legii nr. 247/2005.
   "Art. II. - (1) La data intrării īn vigoare a prezentei legi, funcţiile de judecător inspector şi procuror inspector se desfiinţează, iar posturile se transformă īn posturi de judecător, respectiv procuror.
   (2) Activităţile aflate īn curs de desfăşurare ale judecătorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori desemnaţi de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau parchetelor.
   Art. III. - Dispoziţiile prezentei legi privind īnregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistică sau a specialiştilor īn comunicare se aplică de la 1 iulie 2006.
   Art. IV. - (1) Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Oradea, Ploieşti şi Tārgu Mureş care se desfiinţează prin intrarea īn vigoare a prezentei legi se redistribuie īn concordanţă cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor militare īn aceste localităţi, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.
   (2) Funcţiile reduse ca urmare a reorganizării instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec īn statele de funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finanţare prin transferul la aceste instituţii a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
   (3) Spaţiile şi dotările materiale ale parchetelor militare desfiinţate vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale ale unităţilor desfiinţate.
   (4) Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care optează pentru transfer la instanţele şi parchetele civile sau ale căror funcţii au fost reduse va fi transferat, ţināndu-se seama de opţiunea exprimată, la instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localităţi.
   (5) La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele militare la instanţele sau parchetele civile, se ţine seama, potrivit legii, de vechimea īn muncă şi de activitatea profesională. Īn acest caz, trecerea īn rezervă sau direct īn retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie.
      Art. VII. - Regulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează şi se adoptă īn termen de 60 de zile de la intrarea īn vigoare a prezentei legi şi se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.
   Art. VIII. - (1) Īn termen de 90 de zile de la intrarea īn vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.
   (2) Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere īncetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1)."